Poezii

Un vis …

Soarele ușor apune
Sperând la zile mai bune,
Noaptea ușor iar se lasă
Peste a mea intunecată casă.

 

Melancolică privesc
Spre cerul împânzit de stele,
Ușor și subtil zâmbesc,
Căci te văd pe tine-n ele.

 

Regina nopții tandru apare,
Din norii ce o acopereau,
Iar zâmbetul larg dispare
Din cauza luminilor ce mă colorau.

 

Ușor ochii mi-i inchid,
Dar nu e întuneric,
Simt o căldură spre mine venind
Și ușor mă sperii…

 

Privesc din nou spre cerul înstelat
Și simt un dulce și suav parfum,
Continui să mă uit spre cerul cristalizat
Și simt o manâ caldă pe umăr acum.

 

Lumina Lunii se reflectă-n ochii-mi plânși
Și-aud cântând un ursuleț de pluș,
Ușor speriată mă întorc spre pat
Dar nici bine nu m-am întors și tu m-ai sarutat…

 

Stăm în lumina diafană a Lunii
Uitându-ne spre cerul instelat,
Cufundați amândoi în muzica tăcerii,
Lăsând în urmă tot ce ne-a supărat.

 

Așteptând amândoi o minune
Tu tandru în brațe mă ții,
Și eu fiind parcă în alta lume,
Subtil simt niște vibrații.

 

Vibrațiile inimilor noastre
Se simt ușuratice acum,
Și parcă-i o renaștere divină
Simțindu-ți minunatul parfum…

 

Ușor o rază de soare apare,
Și-mi gâdilă fața fragilă,
Simțind o stranie răcoare,
Încep să plâng ca o copilă.

 

Un vis frumos a fost decât
Un vis, doar un vis și-atât…
Sufletul meu plange, știi bine
Dar i-am promis că o să uit de tine…
Previous ArticleNext Article

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *