Atitudine

Către domnul Marius Andruh, membru al Academiei Române…

În urmă cu mai puțin de o luna de zile, academicianul Marius Andruh, aflat la dezbaterea organizată de Ministerul Educației pe tema reformei în gimnaziu, a prezentat un discurs halucinant, împotriva mai multor posibile ore noi în planul cadru de gimnaziu și, mai ales, împotriva orelor de educație pentru drepturile copilului.

Domnului academician, care afirma în urmă cu o lună următoarele: „Nu prea înţeleg astea care nu erau pe vremea mea. Disciplinele astea de se cheamă educaţie interculturală, educaţie economică şi mai ales educaţie pentru drepturile copilului. Dar ce, doamne iartă-mă, învaţă copilul ăla o oră pe săptămână, un an de zile la ce drepturi are? Cel mult, să se ducă să facă scandal la părinţi că are şi el dreptul la opinie”, o să-i răspund cu un pasaj din „Minori în derivă” (o carte pe care am citit-o întâmplator de curând), și îmi permit să-i combat declarația și să folosesc pasajul următor ca o replică la ceea ce dumnealui a declarat.

„M. A. Rotach (Elveția-președintele secțiunii de tineret a Comisiei Naționale pentru UNESCO) în raportul general la Conferința internațională pentru tineret (Grenoble, 23 august-1 septembrie 1964): << […] Aportul constant al noutăților descoperite modifică modul de viață al tuturor ființelor umane, oriunde s-ar află ele plasate, și-i obligă pe educatori să-și revizuiască în mod constant noțiunile și metodele lor. Tineretul trebuie să se adapteze la o lume nouă, să-și obțină locul ce i se cuvine… Tineretul însuși este chemat, mai mult decât oricând, să ia parte activă la viața și dezvoltarea comunității. Pe când altădată se socotea că tinerii n-au altă treabă decât să se pregătească pentru viață, actualmente se constată că ei trebuie și vor să participe, foarte repede, la viață politică și socială, dobândindu-și cât mai degrabă locul lor în comunitate. Iată de ce suntem chemați să-i integrăm pe tineri în societate și să-i considerăm drept tineri adulți, nu copii în creștere. Acest tineret trebuie, în fond, să-și asume responsabilități, iar trecerea spre responsabilitate se cuvine a fi ajutată. […] >>” pp. 14-15 din „Minori în derivă” de Mihai Stoian, 1972, București

Desigur, pasajul și întreaga carte este adaptată perioadei respective în care se afla România, și anume socialiste, și poate fi considerată pe alocuri propagandistă din partea PCR, însă se poate observa că am evidențiat unele idei nealterate, care țin și de actualitate, fiind totodată juste și necesare.

Ceea ce domnul Andruh susține este „dezvoltarea” unui tineret lipsit de viziune, viitori oameni mediocri și obedienți. Pe de altă parte, declaratia din 1964 (în vremea aceea domnul academician se afla în fragedă pruncie) propune responsabilizarea tineretului prin implicarea în viața civică, libera exprimare (tălmăcire pesonală raportată la contextul actual), și vine totodată cu o viziune spre dezvoltare.

Ca să nu fiu acuzat că susțin pasaje din cărți publicate în perioada socialistă, voi lăsa un articol, scris de un domn profesor contemporan cu noi, Marian Staș, pe blogul său de pe platforma Adevărul, numit: „România noului val civic al liceenilor. Generaţia AEC, AEB, CNE„.

Sunt sigur că mesajul meu reprezintă și vocea altor tineri și îmi doresc ca acesta să ajungă în fața domnului Marius Andruh.

Previous ArticleNext Article
Activist pentru drepturile elevilor, licean implicat în societatea civilă și fondatorul acestei publicații la care scriu doar adolescenții curajoși și creativi.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *